Analiză Mecanismul prin care Parlamentul poate anula interdicțiile pe simboluri fasciste. Experții în drept descifrează scandalul legislativ al momentului

O tentativă legislativă de a abroga legile anti-extremism și anti-antisemitism a declanșat un scandal de proporții în Parlament și un război total al declarațiilor între USR și alianța de facto AUR-PSD. Propunerea, inițiată de un grup de 42 de parlamentari naționaliști, a trecut surprinzător de prima comisie de specialitate, obligându-l pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, să invoce o „eroare de judecată” și să promită blocarea legii la votul final. În timp ce inițiatorii susțin că apără marii scriitori români de o presupusă cenzură, opoziția avertizează că demersul deschide o cutie a Pandorei, menită să reabiliteze mișcările fasciste și legionare. Pe fondul tensiunilor, specialiștii în drept constituțional explică, pentru „Adevărul”, de ce Parlamentul are tehnic puterea de a anula chiar și o lege declarată anterior constituțională de către CCR.  

Antisemitism Foto: Shutterstock

Dezbaterea inițială a pachetului de legi a fost marcată de controverse privind riscul ca mari autori români să fie cenzurați în manualele școlare sau în edituri. În timpul dezbaterilor din Parlament, AUR a profitat de moment pentru a distribui pliante cu fotografiile a zece personalități ale culturii naționale, printre care Nicolae Iorga, Octavian Goga și Mihai Eminescu. Un astfel de pliant a fost rupt în timpul ședinței de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul Federației Comunităților Evreiești din România. Ulterior, Vexler a explicat că nu știa ce conținea pliantul și a subliniat că legea nu vizează opera sau evoluția unor asemenea personalități.

Si președintele Nicușor Dan a reclamat la CCR lipsa de claritate a legii care ar fi ridicat critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație, al accesului la cultură și libertății de exprimare, pentru care a adus ca argument chiar o parte din opera lui Mihai Eminescu, a cărei propagare ar intra sub incidența legii în cauză. Sezisarea însă a fost respinsă și legea a fost adoptată fără modificări.

„Nu înseamnă că nu se poate abroga textul respectiv"

„Adevărul" a stat de vorbă cu Bogdan Dima, profesor universitar, specializat în drept constituțional, despre demersul de a abroga o lege care a trecut de o sesizare făcută chiar de președintele României la CCR. Legea a trecut de CCR și a fost adoptată în Parlament în forma inițială. Când vine însă vorba despre alte argumente decât restrângerea drepturilor, profesorul spune că Parlamentul are putere deplină în legiferare.

„CCR se pronunță cu privire la constituționalitatea textului, pentru anumite motive invocate, cu privire la acel act. Acest lucru nu înseamnă că nu se poate abroga textul respectiv. Sau se poate modifica. Pentru că Parlamentul rămâne în continuare suveran în adoptarea legislației. Dar declararea constituționalității unei legi, ca urmare a unei sesizări de neconstituționalitate, nu înseamnă automat că Parlamentul nu va mai putea modifica niciodată legea respectivă.

Sigur că există o linie de jurisprudență a Curții Constituționale, dar în special în anumite situații foarte specifice. De exemplu, a dat competența Curții, prin lege, să verifice constituționalitatea hotărârilor Parlamentului. Când au încercat să ia această competență, Curtea a zis: nu mai puteți să luați competența asta, pentru că a intrat deja în ordinea constituțională. Nu înseamnă automat că Parlamentul nu mai are competența de a legifera în domeniul respectiv. Trebuie să vină, în schimb, cu alte argumente pentru abrogare.

Unul va adopta, altul va abroga și va avea o expunere de motive pentru care abrogă. Și, dacă se sesizează Curtea, vedem cu ce argumente. Dar, în principiu, declararea constituționalității unei legi nu înseamnă că, în domeniul de reglementare al legii respective, nu se pot face modificări. Sau chiar abroga legea respectivă. Sigur că și procedura de legiferare pentru legea de abrogare sau de modificare trebuie să respecte Constituția. Textele legale trebuie să fie clare, precise, predictibile.”

Acesta a adăugat că atunci când vine vorba despre drepturi acordate în plus, deciziile CCR pot fi unele de revenire la situația anterioară sau unele noi.

„Curtea a zis că este proporțională, este în regulă, iar acum Parlamentul se răzgândește și zice: „Domnule, știți ceva? Nu credem că legislația aceasta este potrivită. Noi am dat-o, noi o retragem.” Și aici, sigur, nu spun că nu se pot formula obiecții de neconstituționalitate. Motivele vizează conținutul legii de abrogare și procedura de adoptare a legii de abrogare: textul legii, acela îl verifică Curtea.”

„Este normal că legile acelea au extins sfera de incidență”

După adoptarea legii la finele anului trecut numărul de sesizări s-a dublat, ceea ce presupune că un astfel de demers era necesar pentru situația care se prezenta în societate la vremea respectivă.

„Este normal că legile acelea au extins sfera de incidență, ca să spunem. Acum, sigur că poate există și o presiune evidentă, dar eu nu înțeleg dacă acesta este un proiect de lege de abrogare în totalitate sau de modificare. Acolo o să apară altă discuție: dacă se abrogă, trebuie să existe și o prevedere privind ce facem, dacă se revine la legislația anterioară. De principiu, declararea constituționalității nu înseamnă că Parlamentul nu mai poate interveni.”, spune profesorul.

Ligia Vadim Tudor Foto: partidul AUR.ro

Lupta dintre AUR și USR

Primii vizați de atacurile AUR au fost parlamentarii USR, care au fost direct vizați de un comunicat de presă transmis de senatoarea AUR, Ligia Vadim Tudor. 

„USR confirmă încă o dată că a devenit un partid extremist antiromânesc, rupt complet de realitatea societății românești și obsedat să rescrie identitatea culturală și istorică a acestui popor prin cenzură, interdicții și intimidare.

În lipsa unor soluții pentru problemele reale ale României, USR continuă să trăiască politic din fantasme și sperietori inventate: legionari care au murit acum aproape un secol, „valuri” de antisemitism inexistente în societatea românească și etichete aruncate împotriva oricui refuză să accepte agenda lor ideologică. Legea Vexler și întregul pachet legislativ construit în jurul ei au fost criticate constant pentru formulările abuzive și neconstituționale, care permit interpretări arbitrare și deschid poarta cenzurii împotriva unor personalități culturale, istorice și publicistice românești. Vorbim despre legi care au ajuns să fie folosite pentru ștergerea memoriei culturale românești și pentru intimidarea oricărei opinii incomode”, spune Ligia Vadim Tudor.

Ni se spune că „antisemitismul nu există"

Deputatul USR Adrian Echert a catalogat votul drept o colaborare tacită între PSD și AUR, respingând ipoteza unei simple greșeli sugerate de liderul social-democraților. În replică la declarațiile venite din tabăra AUR, parlamentarul USR a subliniat că problemele pe care legea încearcă să le rezolve sunt mai actuale ca niciodată.

„AUR și PSD au votat umăr la umăr și împart aceeași tăcere când vine vorba de crimele trecutului. Singura diferență e de formă: AUR cere abrogarea vocal, PSD o permite prin tăcere. Acum, doamna Vadim Tudor ne acuză că rescriem istoria. Nu noi o rescriem — ci cei care vor să scoată crimele din ea. Legea Vexler nu cenzurează opinii. Sancționează negarea Holocaustului și apologia fascismului. Dacă AUR consideră că asta le limitează libertatea de exprimare, problema nu e legea — e ce au de exprimat.

„Legionarii au murit acum un secol." Au murit. Dar au murit după ce au ucis — la Iași, la București, în lagărele unde au trimis cetățeni români. Că AUR tratează pogromul de la Iași ca pe o notă de subsol nu înseamnă că restul țării e obligat să facă la fel. Ni se spune că „antisemitismul nu există." Și totuși, cineva vrea să abroge legile care îl sancționează. Dacă deranjează — tocmai ați confirmat problema.

Doamna Vadim Tudor poartă un nume care a fost sinonim cu antisemitismul și extremismul la televizor, în direct, săptămânal, ani de zile. Dacă vrea să schimbe moștenirea asta, calea nu e să abroge legile care sancționează exact retorica pe care tatăl ei a construit-o. Un stat care își permite să uite ce s-a întâmplat cu proprii cetățeni e un stat care se pregătește să permită să se întâmple din nou.”, spune Adrian Echert, deputat USR. 

La rândul ei, deputata USR, Oana Murariu, a declarat pentru „Adevărul” că AUR suprapune în mod intenționat propriile opinii peste valorile naționale, subliniind că xenofobia, antisemitismul și simpatia față de regimurile dictatoriale nu definesc poporul român, ci reprezintă doar tactici de promovare ale formațiunii.

„AUR face o confuzie voită între valorile sale și valorile românești. Discursul urii, al antisemitismului sau promovarea unor regimuri criminale nu fac parte din valorile românești, dar sunt într-adevăr parte din strategia de marketing politic a acestui partid. USR a sprijinit întotdeauna libertățile fundamentale, în care un loc central îl are libertatea de exprimare. În același timp libertatea de exprimare vine și cu limite, inclusiv prevăzute în Constituție. Legea Vexler este o lege pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, o lege a cărei constituționalitate a fost verificată și validată de CCR. Este o lege care nu afectează negativ societatea românească, ci o protejează de întoarcerea în perioade negre din istoria noastră, așa cum își doresc se pare AUR și PSD. Căci asta ne spune lupta politică a celor 2 partide de abrogare a legii Vexler.”, a declarat Oana Murariu pentru „Adevărul”.